Controverse în politica externă a SUA: Finanțarea Ucrainei sub amenințare
Luni, Wall Street Journal (WSJ) a raportat, conform unor surse din rândul oficialilor americani, că administrația Trump a decis să oprească finanțarea pentru vânzările de arme noi către Ucraina. Această măsură ar putea afecta grav capacitatea Ucrainei de a se apăra în contextul actualului conflict. De asemenea, Trump a menționat că nu a discutat încă despre suspendarea ajutoarelor militare pentru Ucraina, dar a adăugat că "vom vedea ce se întâmplă".
Într-o altă ordine de idei, directorul departamentului Trezorerie din cadrul Ministerului Finanțelor, Ștefan Nanu, a anunțat că populația a creditat Guvernul României cu o sumă record de 60 de miliarde de lei, care trebuie rambursată în următorii ani, dintre care 25 de miliarde vor ajunge la scadență în 2025.
Pe plan economic, se preconizează că facturile la electricitate vor suferi majorări semnificative începând cu 1 iulie. Ca urmare a expirării perioadei de plafonare, prețurile finale ale furnizorilor majori de electricitate se vor situa între 1,45 și 1,6 lei/KWh, cu o excepție notabilă pentru Hidroelectrica.
În politică, primarul Capitalei, Nicușor Dan, a afirmat că nu se va retrage din cursa pentru alegerile prezidențiale din mai, chiar dacă președintele interimar Ilie Bolojan își va anunța și el candidatura. Astfel, în ciuda declarațiilor șefei USR, Elena Lasconi, care a spus că "totul e negociabil", Dan rămâne hotărât.
În altă parte, programul Rabla din 2025 va începe cu întârziere, fiind preconizat în luna mai. Printre noile modificări se numără eliminarea vehiculelor cu motoare diesel și majorarea valorii tichetelor pentru mașinile hibride și electrice.
Pe plan internațional, discuțiile recente cu privire la siguranța Ucrainei au fost subliniate de vicepreședintele SUA, JD Vance, care a afirmat că cel mai eficient mod de a proteja Ucraina de o posibilă invazie rusă este prin asigurarea unui interes financiar al SUA în viitorul țării.
De asemenea, o schemă de blocare a Notificărilor Roșii emise de Interpol, care a beneficiat cel puțin 28 de persoane vătămate de ordinea de căutare internațională, inclusiv oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc, a fost expusă de Veronica Dragalin, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție din Moldova.
În concluzie, aceste evenimente recente subliniază provocările cu care se confruntă atât România, cât și Ucraina, în fața unor decizii politice și economice importante.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
