Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a finalizat, prin Corpul de Control, o acțiune amplă de verificare a Regiei Naționale a Pădurilor (RNP) – Romsilva și, punctual, a Direcției Silvice Maramureș. Rezultatele sunt extrem de grave: pierderi financiare masive, prime nejustificate acordate în direcții cu pierderi, fonduri speciale gestionate defectuos și suspiciuni care au dus la sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În urma acestor concluzii, ministra Diana Buzoianu a transmis astăzi raportul corpului de control către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. „Acest raport confirmă o realitate ascunsă sub preș ani de zile: pierderi economice tolerate, lipsă de control, complicități locale și o cultură organizațională care nu mai servește interesul public. Pădurile României nu pot fi gestionate de o instituție care își pierde direcția și îngroapă adevărul sub birocrație. Reforma Romsilva este nu doar necesară, ci inevitabilă. Vom lua cele mai drastice măsuri pentru a asigura respectarea legii, și vom colabora cu instituțiile de anchetă pentru a face lumină. Tocmai în acest sens am decis astăzi să trimitem raportul de control către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Este responsabilitatea noastră față de cetățeni și față de pădure”, a declarat ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu. Controlul a vizat patru direcții esențiale: evoluția indicatorilor financiari, gestiunea resurselor umane și a cheltuielilor de personal, utilizarea fondului de conservare și regenerare a pădurilor, precum și gestionarea fondului de accesibilizare. Rezultatele obținute evidențiază disfuncționalități majore și un management profund deficitar. În ceea ce privește performanța financiară a Regiei, concluziile sunt îngrijorătoare. În perioada 2023–2024, profitul brut s-a prăbușit cu peste 83%, de la 251,9 milioane lei în 2023 la doar 42,2 milioane lei în 2024. Comparativ cu anul 2022, scăderea este și mai dramatică, de aproape 90%. Această tendință negativă reflectă lipsa unor mecanisme eficiente de control, alocarea defectuoasă a resurselor și o toleranță sistemică la ineficiență. Pe întreg intervalul 2020–2024, șase Direcții Silvice (DS) – Bistrița-Năsăud, Constanța, Dolj, Mehedinți, Teleorman și Tulcea – au înregistrat pierderi financiare în fiecare an, însumând zeci de milioane de lei. Alte patru direcții (Caraș-Severin, Gorj, Maramureș și Sălaj) au avut pierderi consistente în cel puțin doi ani consecutiv. „Deși vedem clar pierderi uriașe în mai multe direcții silvice an după an, au fost acordate în mod nejustificat prime și calificative de «foarte bine» și «bine» angajaților din direcțiile respective. De exemplu, în 2021 și 2022, s-au acordat premii în valoare de peste 25 de milioane de lei în direcții care cumulau pierderi de aproape 70 de milioane de lei. În total, conform raportului corpului de control, premiile nejustificate acordate în perioada 2021–2023 au provocat un prejudiciu estimat la peste 46 de milioane de lei. Este o realitate care, pur și simplu, nu poate fi trecută cu vederea pentru că arată un mod disfuncțional în care pădurile noastre sunt gestionate pentru a se da bonusuri și tot felul de alte beneficii”, a subliniat ministra Diana Buzoianu. Raportat la suprafața fondului forestier administrat, discrepanțele de performanță între direcții sunt inexplicabile. În 2024, DS Arad (101.000 ha) a raportat o pierdere de peste 14,7 milioane lei, în timp ce DS Argeș (112.000 ha) a înregistrat profit brut de peste 3,6 milioane lei. Aceste diferențe indică un management neperformant în mai multe structuri teritoriale. „Au fost analizați inclusiv indicatori precum cheltuieli de personal/cifra de afaceri. Rezultatele sunt halucinante. Există direcții întregi în care, ani la rând, cheltuielile cu personalul au depășit cifra de afaceri. Un exemplu din cadrul raportului: la nivelul Direcției Silvice Constanța, în anul 2024, cheltuielile de personal au depășit de aproape 3 ori cifra de afaceri (289,59%). Mă întreb: ce instituție publică, cu un rol vital pentru gestionarea unor resurse care trebuie să ajungă și generațiilor viitoare și pentru protejarea unor comori naționale, poate livra rezultate cu astfel de cifre în spate? Este clar că e nevoie uriașă de reformă a Romsilva, pentru a ne asigura că misiunea lor este și îndeplinită”, a precizat Diana Buzoianu. Analiza fondului de conservare și regenerare a pădurilor – o componentă esențială pentru viitorul pădurii – indică, de asemenea, un haos contabil. Deși în anul 2024 soldul fondului era aparent pozitiv (389 milioane lei), transferurile interne și dezechilibrele dintre direcții au generat un deficit real de peste 24,7 milioane lei. Conform datelor raportate, în mai mulți ani, între 2020–2024, soldul fondului a fost negativ, ceea ce ridică semne de întrebare serioase privind gestionarea acestor resurse. Constatările controalelor efectuate de Corpul de Control justifică pe deplin sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea continuării cercetărilor pentru fapte cu caracter penal, precum și declanșarea urgentă a procesului de reformă structurală a RNP – Romsilva. Reamintim că MMAP a pus în transparență, recent, un nou Regulament de organizare și funcționare a RNP – Romsilva. Proiectul are ca obiectiv restructurarea profundă a administrației silvice de stat, cu accent pe: – regionalizarea Romsilva și eliminarea a zeci de posturi inutile de directori; – separarea contabilă a activităților secundare Romsilva pentru a elimina în timp găurile negre care iau bani de la activitatea principală (i.e. administrarea pădurilor);