Update 1 lună în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Proiectul de lege care vizează introducerea lanțului scurt în achizițiile publice din România ridică semne de întrebare privind aplicabilitatea sa în practică, fiind văzut ca un exemplu de birocrație excesivă care riscă să excludă producătorii locali. Consiliul Economic și Social (CES) susține că aceste reglementări, deși bine intenționate, pot deveni o barieră pentru fermierii mici, potrivit unui aviz transmis și prezentat pe site-ul instituției.
Inițiativa legislativă propune ajustarea achizițiilor publice pentru a sprijini producătorii locali, promovând criterii precum calitatea, prospețimea, impactul social și sustenabilitatea în detrimentul prețului cel mai mic. Totuși, acestea se transformă rapid în obligații administrative complexe care necesită documentație extinsă și garanții riguroase.
În practică, micii fermieri sau procesatori locali nu dispun de resursele financiare sau administrative pentru a face față acestor cerințe. Din acest motiv, proiectul de lege ar putea avantaja doar operatorii mari, cu capacități extinse și echipe dedicate de specialiști. CES avertizează că, în loc să îi protejeze, legea ar putea elimina cei mai vulnerabili actori economici.
Deși lanțul scurt de aprovizionare este susținut de politicile europene, inclusiv de Pactul Ecologic European și strategia „De la fermă la consumator”, alegerea unui mecanism birocratic precum achizițiile publice complică implementarea. Autoritățile locale, a căror capacitate administrativă este limitată, trebuie să evalueze criterii vagi precum „impactul social” sau „sustenabilitatea”, ceea ce poate genera favoritism și controverse.
CES subliniază riscul ca aceste criterii flexibile să devină instrumente de distorsionare a concurenței, deschizând calea pentru interpretări arbitrare și acte contestabile. Problema nu ține de direcție, ci de modul în care este transpusă în legislație o schimbare care ar trebui să se sprijine pe infrastructură și nu pe proceduri excesiv de complicate.
Forma actuală a proiectului ignoră faptul că lanțul scurt nu se construiește prin proceduri birocratice, ci prin dezvoltarea unor structuri concrete: cooperative eficiente, centre de colectare, depozitare și procesare locală, precum și platforme care să agregheze oferta. Acestea reprezintă instrumentele esențiale ce pot facilita aprovizionarea rapidă și de calitate.
Experiența indică faptul că doar un cadru simplificat din punct de vedere administrativ, împreună cu sprijin financiar și o înțelegere reală a pieței, pot transforma inițiativa într-o reformă funcțională. Fără acestea, proiectul riscă să se adauge numeroaselor politici care arată bine pe hârtie, dar eșuează în practică, prelungind lanțul dintre producător și consumator prin birocrație și litigii.
O mare parte din risipa alimentară provine din gospodării, datorită depozitării necorespunzătoare și a lipsei de vizibilitate asupra produselor cumpărate. În acest context, Lidl lansează o selecție de produse menite să ajute consumatorii să adopte obiceiuri mai responsabile, să gestioneze eficient alimentele și să reducă risipa, anunță vrancea24.ro.
Potrivit datelor din raportul anual Review & Trends, 2025 a fost un an caracterizat prin prudență pe piața muncii, înregistrându-se un recul de aproximativ 10% în numărul total de angajări față de 2024. Anul s-a încheiat cu peste 260.000 de locuri de muncă disponibile, iar angajatorii au început să se pregătească pentru un an 2026 mai stabil.
Miercuri, Parlamentul European a adoptat o poziție fermă privind revizuirea normelor UE referitoare la drepturile pasagerilor care utilizează transportul aerian, obținând 652 de voturi pentru, 15 împotrivă și 9 abțineri. Această poziție contestă intențiile miniștrilor UE de a reduce drepturile pasagerilor, în vigoare din 2004, care au rolul de a oferi protecție în cazul perturbărilor în timpul călătoriilor, potrivit vrancea24.ro.
Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Vrancea anunță că, în prezent, sunt disponibile 250 de locuri de muncă provenite de la agenți economici și diverse instituții publice. Aceste oferte acoperă o gamă variată de meserii, ajustându-se astfel nevoilor pieței muncii locale.