Update 12 ore în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Există economii bogate în resurse naturale care nu devin captive rentei și altele sărace în reguli care se blochează în abundență. Aceasta este concluzia unei analize recente care compară modelele Norvegiei și Danemarcei cu cel al Venezuelei, evidențiind importanța arhitecturii instituționale în gestionarea resurselor. Destinatarii lecției sunt și România, care ar putea învăța din aceste exemple.
În țările nordice, petrolul nu a fost tratat ca o invitație la cheltuială, ci ca o responsabilitate de gestionat. Veniturile din petrol sunt direcționate către structuri separate, reglementate de reguli stricte, și nu intră direct în bugetul statului. Astfel, statul norvegian evită capcanele politicii clientelare, transformând resursa prezentului în capital pentru viitor.
„Nu petrolul a finanțat politica, ci regulile au constrâns politica să nu consume petrolul”, se afirmă în raport. Această distincție esențială ajută la înțelegerea legăturii între resurse și dezvoltarea economică, oferind un model demn de urmat.
România este îndemnată să examineze atent gestionarea rezervelor de gaze din Marea Neagră, având în vedere că „exploatarea rezervelor de gaze nu este, în sine, o promisiune automată de prosperitate”. Capacitatea statului de a integra resursele în mod eficient este crucială pentru a evita riscurile asociate cu economia rentieră.
„Diferența dintre modelul venezuelean și cel nordic nu stă în existența gazului sau a petrolului, ci în capacitatea statului de a transforma resursa într-un capital generalizat”, se arată în analiză. Aceasta sugerează că învățătura principală pentru România este să nu se concentreze pe resurse, ci pe reguli care să susțină o dezvoltare economică sănătoasă.
O mare parte din risipa alimentară provine din gospodării, datorită depozitării necorespunzătoare și a lipsei de vizibilitate asupra produselor cumpărate. În acest context, Lidl lansează o selecție de produse menite să ajute consumatorii să adopte obiceiuri mai responsabile, să gestioneze eficient alimentele și să reducă risipa, anunță vrancea24.ro.
Potrivit datelor din raportul anual Review & Trends, 2025 a fost un an caracterizat prin prudență pe piața muncii, înregistrându-se un recul de aproximativ 10% în numărul total de angajări față de 2024. Anul s-a încheiat cu peste 260.000 de locuri de muncă disponibile, iar angajatorii au început să se pregătească pentru un an 2026 mai stabil.
Miercuri, Parlamentul European a adoptat o poziție fermă privind revizuirea normelor UE referitoare la drepturile pasagerilor care utilizează transportul aerian, obținând 652 de voturi pentru, 15 împotrivă și 9 abțineri. Această poziție contestă intențiile miniștrilor UE de a reduce drepturile pasagerilor, în vigoare din 2004, care au rolul de a oferi protecție în cazul perturbărilor în timpul călătoriilor, potrivit vrancea24.ro.
Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Vrancea anunță că, în prezent, sunt disponibile 250 de locuri de muncă provenite de la agenți economici și diverse instituții publice. Aceste oferte acoperă o gamă variată de meserii, ajustându-se astfel nevoilor pieței muncii locale.