Un nou studiu publicat luni sugerează că europenii sunt din ce în ce mai dezamăgiți de democrație. „Procentul scăzut de susținere constantă pentru democrație este cu adevărat îngrijorător”, avertizează șeful unui ONG. Doar 36% dintre persoanele chestionate sunt susținători consecvenți ai democrației – apreciind dreptul la vot și recunoscând importanța echilibrului puterilor – potrivit sondajului realizat de European Movement, un grup de campanie care promovează o integrare mai strânsă și instituții mai solide în întreaga Uniune, scrie Politico. Restul de 64% dintre persoane au declarat că sunt susținători inconsecvenți ai democrației și sunt mai înclinați să spună că preferă un lider mai puternic, față de anii precedenți. Studiul a constatat că valorile democratice sunt cele mai puternice în Suedia, unde 52% apreciază democrația. În toate celelalte țări, mai puțin de jumătate din populație este în favoarea democrației consecvente, procentul scăzând până la 30% în Franța și România. În Spania, doar unul din patru a exprimat în mod consecvent sprijinul pentru democrație. „Procentul scăzut de sprijin consecvent pentru democrație este cu adevărat îngrijorător”, a declarat Petros Fassoulas, secretarul general al Mișcării Europene, pentru Politico. „Asta nu înseamnă însă că concetățenii noștri sunt antidemocratici. Dar sunt dezamăgiți, lipsiți de putere și deziluzionați, tocmai lucrurile care semănă semințele autoritarismului”, a adăugat el. Rezultatele sunt în concordanță cu sprijinul crescând pentru partidele populiste și de extremă dreapta de pe întreg continentul, așa cum o demonstrează rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European de anul trecut, care au dat o lovitură partidelor mainstream din Franța și Germania în special. Cu toate acestea, în același timp, studiul a relevat un sprijin considerabil pentru cooperarea europeană, inclusiv sprijinul pentru Ucraina și parteneriatele în domeniul apărării și combaterii dezinformării. Aproape jumătate dintre cei chestionați au declarat că doresc ca UE să-și integreze forțele armate pentru a răspunde amenințărilor crescânde din partea unor țări precum Rusia. „Datele arată că este probabil momentul ca elitele politice din Bruxelles, Paris, Berlin și dincolo de acestea să conștientizeze faptul că mai multe persoane decât credeau doresc o armată a UE”, a afirmat Fassoulas.