Curtea de Apel Brașov face o adresă oficială către parchetul din Malta în legătură cu decizia de a nu extrăda pe Paul al României. Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, acest lucru se face pentru a se asigura că procedurile legale sunt respectate și pentru a evita erorile de procedură, așa cum s-a întâmplat în cazul parchetului din Franța. Potrivit jurisprudenței CJUE, doar în situații excepționale instanțele pot refuza executarea unui mandat european de arestare. Un exemplu în acest sens a fost condamnarea Belgiei de către CEDO după ce aceasta a refuzat să execute un mandat european de arestare (Castano c. Belgiei), a explicat Gorghiu. Ministrul Justiției a continuat, precizând că Curtea de Apel Brașov a solicitat CJUE să se pronunțe cu privire la implicarea directă a statului emitent al unui mandat european de arestare în procedurile interne dintr-un alt stat. Aceasta ar însemna că în cazul în care un român este găsit într-o țară străină și se judecă predarea sa, statul român să poată trimite un reprezentant care să facă cereri directe, să propună probe și să exercite căi de atac. Scopul ar fi să explice punctul de vedere al statului român și să clarifice orice detaliu legat de procedurile interne sau de fugarii respectivi în fața instanței din țara străină. Primul termen în dosarul de la CJUE este la sfârșitul lunii iunie. Conform ministrului Justiției, legislația UE în ceea ce privește mandatul european de arestare nu este aplicată corespunzător și acest lucru va fi evidențiat în fața judecătorilor CJUE, alături de toate argumentele posibile, a conchis Gorghiu.