Mii de firme înregistrate la aceeași adresă, în condiții suspecte
Update cu 16 ore în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Simona Stan

Mii de firme înregistrate la aceeași adresă, în condiții suspecte
Potrivit digi24.ro, un raport al Curții de Conturi a României a dezvăluit faptul că peste 2.400 de adrese din țară găzduiesc aproape 50.000 de societăți comerciale, unele dintre ele fără activitate reală sau inactive. Aceste firme au acumulat datorii de miliarde de lei și apar în registrele oficiale, dar autoritățile nu reușesc să le monitorizeze eficient, ceea ce duce la pierderi importante pentru stat și la dispariția treptată a acestor companii.
O echipă a Digi24 a mers pe teren pentru a vedea cum arată în realitate aceste "sedii" de pe hârtie. Într-o zonă liniștită din Capitală, jurnalista Isabella Neagu a descris o scenă obișnuită: blocuri de locuințe în jur, cu părinți care își duc copiii la școală sau ieșind la cumpărături. Nimic nu ar sugera că într-un apartament de aici sunt înregistrate peste 1.800 de firme, cu datorii de peste 450.000 de lei.
La o altă adresă, într-o zonă mai aglomerată, cu magazine și clădiri de birouri, situația este similară. Aici, se înregistrează peste 2.300 de societăți comerciale și mai mult de șase mii de persoane fizice autorizate. Unele firme sunt inactive, altele funcționează doar pe hârtie și continuă să acumuleze datorii, chiar dacă nu au nicio activitate reală. Un martor a menționat că nu știe ce funcționează la adresa respectivă, iar angajați nu sunt vizibili.
Specialiștii explică că multe dintre aceste firme nu plătesc taxe și chiar dacă rulează bani pentru o perioadă, apoi dispar fără urmă. Gabriel Biris, expert în fiscalitate, afirmă că aceste societăți sunt deseori folosite în fraude, precum frauda cu TVA. "Cand ai la o adresă sute, mii de firme care nu își plătesc datoriile, în general sunt firme fantomă sau de tip "bidon", folosite în frauda carusel", conchide el.
Raportul Curții de Conturi menționează că suma datoriilor acestor firme ajunge aproape de 30 de miliarde de lei, bani neachitați la bugetul de stat. Biris adaugă că aceste practici contribuie la creșterea tarifelor și la deficitul de colectare a taxei pe valoare adăugată, care a ajuns peste 36% în România, fiind cel mai mare din Uniunea Europeană. Acest fapt explică de ce autoritățile discută despre creșterea taxelor, în condițiile în care frauda fiscală este atât de răspândită și de dificil de controlat.