România are un nou Guvern PSD-PNL-UDMR, cu Marcel Ciolacu ca premier
Update cu 6 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Cristina Preda
România are un nou Guvern PSD-PNL-UDMR, cu Marcel Ciolacu ca premier
România a reinstaurat un Guvern format din partidele PSD, PNL și UDMR, avându-l ca premier pe Marcel Ciolacu, numit de președintele Klaus Iohannis. Totuși, Parlamentul a suferit modificări semnificative, partidele extremiste având acum o pondere de peste 30% în legislativ. Conform Constituției, o colaborare solidă între președinte și Parlament este esențială. În caz de disensiuni, există mecanisme de remediere, dar acestea pot conduce la crize politice.
În prezent, Klaus Iohannis continuă să ocupe funcția de președinte, însă România se pregătește pentru alegeri în câteva luni, iar mai multe partide au solicitat suspendarea lui din funcție. O relație deficitară între Președinte și Legislativ poate avea consecințe grave, cum ar fi o confruntare directă sau chiar o ruptură. Politologul Ioan Stanomir a subliniat că, în cazul unor conflicte majore, parlamentarii pot decide suspendarea președintelui.
Procedura de suspendare implică mai întâi un vot în Parlament cu o majoritate absolută, urmat de un referendum care să decidă soarta președintelui. În trecut, au existat două referendumuri pentru demiterea fostului președinte Traian Băsescu, ambele având rezultate negative pentru inițiatorii suspendării. În prezent, AUR a depus o cerere de convocare a Parlamentului pentru începutul procedurii de suspendare a lui Klaus Iohannis.
Mandatul lui Iohannis a fost extins recent, conform unei decizii a Curții Constituționale care stipulează că președintele în funcție rămâne la conducere până la depunerea jurământului de către succesorul său. Ioan Stanomir a explicat că demiterea președintelui se face printr-un vot popular, ceea ce subliniază importanța sprijinului public pentru legitimitatea suspendării.
Parlamentul are, de asemenea, competența de a pune sub acuzare președintele pentru înaltă trădare, dar judecarea cazului revine Înaltei Curți de Casație și Justiție. De asemenea, președintele are atribuții importante în politica externă, inclusiv negocierea tratatelor internaționale, care trebuie ratificate de Parlament.
În contextul viitoarelor alegeri prezidențiale, s-a discutat despre posibilitatea ca un președinte extremist să pună la îndoială apartenența României la Uniunea Europeană sau NATO. Candidatul Călin Georgescu a stârnit îngrijorări cu declarațiile sale controversate, evidențiind riscurile asociate cu un lider cu viziuni radicale.
Ioan Stanomir a subliniat că, în timp ce președintele nu ia decizii de unul singur, el joacă un rol fundamental în politica externă și are acces la informații sensibile. Astfel, alegerea unui nou președinte poate influența semnificativ cadrul politic și relațiile de putere din interiorul actualei coaliții.
Kelemen Hunor, unul dintre liderii Coaliției, a recunoscut că situația majorității politice ar putea suferi modificări în funcție de rezultatul alegerilor prezidențiale, iar un președinte cu viziuni diferite ar putea crea tensiuni interne în coaliție. Se preconizează că alegerile vor aduce schimbări importante în peisajul politic românesc.
