1. ING Bank România a majorat puternic prognoza de inflație pentru acest an, ca urmare a șocului prețului electricității din luna iulie. Analiștii băncii olandeze cred că inflația ar putea ajunge și la un nivel de două cifre. Rata anuală a inflației a urcat de la 5,7% în iunie la 7,8% în iulie, depășind atât consensul analiștilor de 6,5% cât și estimarea ING Bank de 6,4%. (Profit.ro) 2. BET-TR din România, versiunea total return a indicelui Bursei de Valori București, care include dividendele, a înregistrat o creștere cumulată de aproximativ +385% în ultimul deceniu și are o majorare de aproximativ +28% de la începutul acestui an, la un multiplu de 10,7x al câștigurilor și un randament al dividendelor de 4,4%. Indicele a fost inclus în top 3 al celor mai performanți indici bursieri globali în ultimul deceniu. (Economica) 3. După valul de creşteri de taxe din această vară, mai mulţi antreprenori au început să ia în calcul să-şi mute afacerile în Bulgaria. Ţara vecină are taxe şi impozite pentru mediul de business considerabil mai mici. Impozitul pe profit este de 10% şi cel pe dividende de 5%. În ultimii ani a crescut numărul companiilor cu capital românesc active în Bulgaria. Peste 7.400 de astfel de firme sunt în prezent active. (A3) 4. Președintele Organizației USR București, Vlad Voiculescu, afirmă că toate partidele care vor cu adevărat să reformeze Bucureștiul trebuie să se unească în jurul unui singur candidat. „Așa ne putem asigura că munca începută de Nicușor Dan continuă și că orașul nu ajunge pe mâna vreunui extremist”. El a mai cerut 𝐫𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐚 𝐯𝐨𝐭𝐮𝐥 𝐢̂𝐧 𝐝𝐨𝐮ă 𝐭𝐮𝐫𝐮𝐫𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚𝐫𝐢, precizând că există astăzi o coaliție în Parlament care poate corecta legea rapid, la începutul sesiunii din septembrie. (G4Media) 5. Summitul de vineri din Alaska dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin „este un exercițiu de ascultare pentru președinte”, a afirmat Casa Albă, temperând așteptările privind un acord rapid de încetare a focului între Rusia și Ucraina. (Hotnews) 6. Fabricile de armament din Europa se extind cu un ritm de trei ori mai rapid decât pe timp de pace, întinzându-se pe o suprafață de 7 milioane de metri pătrați de dezvoltare industrială nouă, ceea ce reprezintă o reînarmare la o scară istorică. Activitatea de construcții la depozitele de armament europene a intrat în viteză maximă de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, potrivit unei analize Financial Times, care studiat date din sateliții radar ce acoperă 150 de instalații din 37 de companii. (FT) 7. “Ucrainenii au pierdut războiul. Rusia a câştigat acest război”, a declarat premierul ungar Viktor Orban. „Singura întrebare este când şi în ce circumstanţe Occidentul, care este în spatele ucrainenilor, va recunoaşte acest lucru şi ce va rezulta din toate acestea”. Orban consideră, de asemenea, că Europa a ratat ocazia de a negocia direct cu Putin în timpul administraţiei fostului preşedinte american Joe Biden şi acum riscă să vadă cum Putin şi Trump îi decid viitorul fără a fi măcar prezentă la masa tratativelor. „Dacă nu eşti la masa negocierilor, eşti în meniu”, a remarcat Orban, singurul lider european care nu a semnat o declaraţie comună a ţărilor UE ce susţine poziţia Ucrainei înaintea summitului Trump-Putin. (Digi24) 8. Statele Unite deplâng o ”deteriorare” a drepturilor omului în numeroase ţări din Europa, vizând mai ales restricţionarea libertăţii de exprimare, potrivit unui raport anual al Departamentului de Stat. În Germania, Regatul Unit sau în Franţa, Departamentul de Stat subliniază că ”situaţia drepturilor omului s-a deteriorat în cursul anului” trecut. O purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, a refuzat să citeze vreo ţară, însă a subliniat că ”cenzura guvernamentală este intolerabilă într-o societate liberă”. ”Guvernele continuă să recurgă la cenzură, la supravegherea arbitrară sau ilegală şi la legi restrictive împotriva vocilor care nu le plac, adesea din motive politice sau religioase”, a denunţat ea. (News.ro) 9. Preşedintele american imită Partidul Comunist chinez prin extin­derea controlului politic din ce în ce mai adânc în economie, scrie Greg Ip, comentator-şef pe economie la The Wall Street Journal. Cu o generaţie în urmă, înţelep­ciu­nea convenţională susţinea că pe măsură ce China se liberalizează, eco­nomia sa va ajunge să se asemene cu cea a Americii. În schimb, capita­lismul din America începe să semene cu China. Exemple recente includ cererea preşedintelui Trump ca CEO-ul Intel să demisioneze, procentul de 15% din vânzările de anumite cipuri către China pe care Nvidia şi Advanced Micro Devices îl va împărţi cu Washingtonul, „acţiunea de aur“ pe care Washing­tonul o va obţine în cadrul U.S. Steel drept condiţie a preluării de către Nippon Steel şi investiţiile de 1.500 mi­liarde de dolari promise de parteneri comerciali pe care Trump intenţio­nează să le dirijeze personal. (ZF)