Premierul Ilie Bolojan a susținut astăzi la prânz o conferință de presă, la Palatul Victoriei. Șeful Guvernului a abordat mai multe subiecte la zi, principala temă fiind proiectul reformei pensiilor speciale. Proiectul întocmit de Executiv prevede creșterea vârstei de pensionare în cazul magistraților și faptul că, pe viitor, pensia nu va mai putea depăși valoarea salariului. Iată principalele declarații ale lui Ilie Bolojan: – Avem reținute peste 800 de milioane de euro pentru trei cauze neîndeplinite în PNRR, dintre care peste 230 de milioane de euro reprezintă sumele care sunt reținute ca România să rezolve această problemă. Toate cele trei componente: operaționalizarea AMEPIP, dar și privind transparența privind CA-urile, să le putem rezolva avem nevoie de fonduri. În afară de asta, rezolvarea acestei probleme are alte câteva elemente importante. Unul care ține de echitatea socială. În condițiile în care aceste pensii sunt mult mai mari decât orice alte pensii, apare o nedreptate socială. – Rezolvarea acestei probleme ține de îmbunătățirea actului de justiție în România. Se presupune că atunci când un om e la maturitatea vârstei profesionale, după ce a acumulat experiență, să poată pune această experiență în serviciul public. Dacă clarificăm cadrul legal, cu siguranță vom avea o calitate a serviciului de justiție din România mult îmbunătățită. Una dintre dintre fundamentele unui stat e sistemul justiție. E important să avem un sistem de justiție funcțional, de încredere. – Care sunt problemele în zona de justiție? Aș puncta 3. Una dintre ele este ieșirea la pensie prea repede. Din cazurile pe care le avem în ultimii ani și am avut posibilitatea ca timp de trei luni de zile să semnez pensionări de magistrați, suntem în situația în care 2/3 dintre magistrați ies la pensie la 47, 48, 49 de ani. Este o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu. E o problemă de calitate și de sustenabilitate în anii următori. Nu mai avem oameni care să înlocuiască. Nu mai există oameni pe piața muncii. Generațiile care vin sunt la jumătate sau mai mici decât cele care ies la pensie sau urmează. Avem o criză pe care o resimt cei din sectorul privat. Această propunere vine să crească vârsta de pensionare. – O a doua problemă: este faptul că valoarea pensiei este la nivelul ultimului salariu. Am avut 2 etape aceste acumulări negative. Am avut ani, înainte de 2020, în care datorită formulei din lege, și anume ca pensia unui magistrat să fie 80% din venitul brut, în fapt 80% din brut înseamnă mai mult decât venitul net. Ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal și nu există nicăieri, în afara unor pensii private. Acum s-a introdus o frână la această prevedere și s-a adăugat „dar nu mai mult decât ultimul venit”. Ceea ce înseamnă că în acești ani pensiile au fost la nivelul ultimului salariu. Suntem în situația în care o pensie medie în sistemul de justiție este de aproximativ 25.000 de lei, aproximativ 5.000 de euro net. O pensie medie în România este undeva între 500-600 de euro. E o diferență foarte mare și nicăieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere. – A treia problemă: dar care nu e rezolvată prin această propunere, pentru că trebuie gândită o lege de salarizare clară, care se poate face până la toamnă, avem legi de salarizare neclare. Acestă situație ne-a dus să avem 20.000 de acțiuni în instanțe generate de oameni din sistemul de justiție pentru drepturi salariale, pe bază de discriminare. Pentru sporuri, pentru condiții vătămătoare de muncă sau pe acte administrative validate prin hotărâri judecătorești. În urma acestor sentințe în cascadă, guvernele României au trebuit să plătească aproximativ 10 miliarde de lei diferențe salariale în acest sistem. S-au făcut parțial eșalonări. Cea de anul trecut nu a fost încă achitată. Înțeleg că mai există un stoc de sentințe: alte miliarde de lei. Ceea ce înseamnă un sistem impredictibil de salarizare, ceea ce înseamnă pentru statul român sume care nu pot fi prevăzute. Nu ne mai putem permite. E nevoie să intervenim și pentru a interveni cu o lege de salarizare care să nu permită interpretări, să fie clară. Nu să reducem salarii, ci pentru predictibiliate, stabilitate. – Ce propunem pentru primele două probleme? Legat de vârstă și vechime: creșterea vârstei de pensionare la vârsta de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea de 25 de ani de astăzi, propunem creșterea vechimii pentru pensionare la 35 de ani. Asta înseamnă că un magistrat, care lucrează de la început în sistem, să iasă la pensie mai repede dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiții, pentru fiecare an pentru care iese mai repede la pensie pierde 2% din pensie. Pe logica de contributivitate să existe această formulă. Sunt prevederi de natură să crească vârsta de pensionare.