Guvernul a mandatat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) să finalizeze ajustarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în contextul obligațiilor asumate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) și al deteriorării situației fiscale a României. Această necesitate a rezultat din analize realizate de MIPE și Comisia Europeană în timpul vizitelor de monitorizare din 2024. În acest context, reprezentanții Comisiei și-au exprimat îngrijorarea cu privire la ritmul redus de implementare a unui număr semnificativ de investiții. Principiile care au stat la baza propunerii de ajustare a PNRR au urmărit eficientizarea utilizării fondurilor alocate investițiilor din plan. Aceste principii au fost formulate în conformitate cu recomandările orizontale ale Comisiei Europene și includ: – Asigurarea continuării tuturor recomandărilor specifice de țară; – Garantarea contribuției planului la atingerea obiectivelor privind tranziția verde și digitală, în conformitate cu procentele stabilite prin Regulamentul (UE) 2021/241; – Corelarea nivelului de realizare al indicatorilor de rezultat cu bugetele alocate, prin reducerea proporțională a finanțării în cazul diminuării acestora; – Maximizarea eficienței utilizării componentelor de grant; – Menținerea în plan doar a investițiilor cu cele mai mari șanse de implementare în termenul prevăzut de regulament. Noua alocare agreată cu Comisia Europeană se ridică la 21,62 miliarde euro, din care 13,56 miliarde euro sunt granturi nerambursabile și 8,06 miliarde euro împrumuturi. Componenta de grant a fost securizată integral prin includerea proiectelor cu risc scăzut de implementare, iar unele investiții au fost transferate din categoria împrumuturilor pentru a maximiza fondurile nerambursabile. A fost agreat cu Comisia Europeană transferul a 5 loturi din Autostrada A7 din componenta de împrumut în componenta de grant, în valoare de 2,169 miliarde euro, prin schimbarea sursei de finanțare a unei investiții din infrastructura feroviară. De asemenea, a fost aprobat transferul a 70% din valoarea alocată investiției pentru eficiența energetică a fondului construit din portofoliul MDLPA, în valoare de 1,35 miliarde euro, contribuind astfel la reducerea deficitului bugetar. În ceea ce privește componenta de împrumut, o parte din investiții și reforme au fost transferate parțial sau integral în componenta de grant. Alte investiții, considerate cu risc ridicat de neimplementare în termen, au fost eliminate din PNRR. Ajustările componentei de împrumut, în valoare de aproximativ 6,88 miliarde euro, au fost realizate ținând cont de necesitatea încadrării în traiectoria fiscală asumată de România, precum și de capacitatea maximă a spațiului fiscal disponibil pentru gestionarea acestora. În cadrul aceleiași componente, au fost aprobate investiții noi în valoare de 284 milioane euro, precum capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare și achiziția a 1.200 de ambulanțe, precum și ajustări de preț pentru investițiile inițiale menținute în program. (sursa: Guvern) Guvernul a pregătit și o ordonanță de urgență care va stabili proiectele cu finanțare din PNRR care vor fi duse la bun sfârșit. Este vorba de investițiile deja începute și aflate în stadii avansate de execuție. ”Ordonanța de urgență spune foarte clar: pentru proiectele pentru care încă nici nu am ordin de începere a lucrărilor, care pică din PNRR, este firesc că trebuie să renunțăm la aceste proiecte. Pentru că, asta ce presupune? Presupune că trebuie, cumva, să ne concentrăm resursele pe proiectele pe care le avem în momentul de față pe PNRR și pe cele care sunt mai avansate. Pentru proiectele care sunt între 0 și 30% ca progres fizic, aceste proiecte, evident, sunt într-un stadiu incipient, care aduce riscuri majore ca ele să mai poată fi finalizate și avem și problema aceasta de constrângeri bugetare. Aceste proiecte ar urma să fie suspendate; deci, asta înseamnă că nu se renunță la ele, dar se suspendă, pentru că acum ne concentrăm pe cele care sunt într-un stadiu mai avansat de implementare și trebuie să vedem cum alocăm banii puțini pe care îi avem în 2025 și 2026. Și, în sfârșit, proiectele care sunt peste 30%, deci deja cu șantiere, cu lucrări avansate, aceste proiecte le vom finaliza și devin prioritare pentru găsirea surselor alternative de finanțare și, în general, să putem să securizăm implementarea lor de succes. Ceea ce este foarte important de menționat este că noi, ceea ce facem acum este să punem ordine, astfel încât să putem să ne concentrăm pe ceea ce este fezabil să facem într-un an de zile, astfel încât să putem, în aceste constrângeri bugetare pe care le avem, să finalizăm proiecte. Nu este nimic altceva decât un lucru care să ne permită, în sfârșit, să vedem rezultate concrete ale acestor investiții, urmând ca celelalte studii de fezabilitate sau proiecte tehnice pentru cele care n-au început lucrări sau proiecte, care sunt într-un stadiu incipient, să poată să fie, poate, ulterior, continuate pe alte surse de finanțare, coeziune și, evident, fazare pentru programarea viitoare pe fonduri europene. Deci, nu se pune problema că vor fi complet abandonate, ci este doar faptul că, în constrângerile pe care le avem acum, este important să ne facem ordine și să ne concentrăm pe cele care se pot implementa imediat.”, a explicat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.