România se pregătește pentru deschiderea anului școlar 2025-2026, în contextul impunerii de măsuri fiscale și bugetare care afectează sistemul de învățământ. Ministrul Educației, Daniel David, recunoaște că nu are încă toate detaliile despre modul în care vor decurge festivitățile de început, dar subliniază că, după perioada de criză, țara trebuie să aloce un procent din PIB pentru dezvoltarea educației, relatează jurnaldevrancea.ro.
Potrivit declarațiilor sale, nemulțumirile sindicatelor din domeniu sunt generate de aceste măsuri. În plus, liderii sindicali anunță că nu intenționează o grevă generală, ci doar un boicot pentru începutul anului școlar, programat pentru 8 septembrie. Conform președintelui Federației Spiru Haret, Marius Nistor, va avea loc un miting și un mars de protest care vor ajunge până în fața Palatului Cotroceni, noteaza aceeași sursă.
Pe fundalul acestor tensiuni, economia românească dă semne de slăbire. Anul trecut, profitul total al companiilor românești a scăzut cu 9%, ajungând la 72,8 miliarde de euro, față de 80 miliarde în 2023, anul cel mai profitabil pentru țară, notează cursdeguvernare.ro. Este o consecință a scăderii productivității în sectoare importante, cu un impact semnificativ asupra PIB-ului.
În plan fiscal, coaliția de guvernare ar intenționa modificări la pachetul de măsuri fiscale pentru deschiderea firmelor. Potrivit profit.ro, suma propusă pentru capitalul social va fi redusă de la 8.000 de lei la 500 de lei pentru înființarea unei firme. De asemenea, pragul de contribuție pentru CASS va fi micșorat de la 90 la 72 de salarii minime brute pe an. Sumele pentru companiile cu afaceri foarte mari vor fi, însă, adaptate conform noii legislații.
România se află în proces de a furniza Ucrainei un al 23-lea pachet de ajutor militar, în timp ce alte 22 au fost deja trimise, conform declarațiilor ministrului ucrainean al Apărării, Denis Șmihal. Aflat la Kiev, ministrul român Ionuț Mosteanu a fost informat că sprijinul României include livrări „vitale” de echipamente defensive, iar președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a mulțumit pentru sprijin, citat de digi24.ro.
De asemenea, lucrurile în politică continuă să fie tensionate. Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, spune că o eventuală candidatură comună USR-PNL la Primăria Capitalei ar izola PSD în coaliție și ar putea duce la ruperea alianței guvernamentale. În același timp, el afirmă că România susține în continuare prezența militară americană pe teritoriul țării, ca un semnal de solidaritate în actuala situație geopolitică, relatează digi24.ro.
În plan internațional, în Gaza, comunitatea internațională se confruntă cu o reacție extrem de slabă în fața atacului asupra spitalului Nasser, unde cel puțin 20 de persoane, inclusiv jurnaliști, și-au pierdut viața. Philippe Lazzarini, directorul agenției ONU pentru refugiați palestinieni (UNRWA), a criticat înactiunea „șocantă” a lumii, menționând că atacul reprezintă o reducere la tăcere a vocilor care denunță moartea copiilor, potrivit news.ro.
În final, un document recent dezvăluit de revista germană Der Spiegel relevă că fostul președinte american Bill Clinton a studiat în detaliu planurile pentru ca Rusia să intre în NATO la începutul anilor '90. Obstacolul principal a fost considerat guvernul german, condus de cancelarul Helmut Kohl, conform arhivelor din perioada respectivă.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
